şi nu tânjiţi după jaf; de-ar curge'n valuri bogăţia, inima să nu v'o apropiaţi. |
1 | Cei ce se află sub jug ca robi să-şi socotească pe stăpânii lor vrednici de toată cinstea, pentru ca numele lui Dumnezeu şi învăţătura să nu fie blasfemiate. |
2 | Iar cei ce au stăpâni credincioşi, să nu-i dispreţuiască pentru aceea că sunt fraţi; dimpotrivă, cu atât mai mult să-i slujească, tocmai fiindcă cei ce se bucură de slujirea lor sunt credincioşi şi iubiţi. Învaţă aceasta şi îndeamnă! |
3 | Dacă cineva învaţă altă învăţătură şi nu se alipeşte de sănătoasele cuvinte ale Domnului nostru Iisus Hristos şi de învăţătura care e după credinţa cea bună, |
4 | acela este un orbit de trufie care nu ştie nimic, dar care are boala întrebărilor şi a certurilor de cuvinte, din care se nasc: invidie, ceartă, defăimări, bănuieli nedrepte, |
5 | necurmate'ncrucişări de vorbe ale oamenilor stricaţi la minte şi lipsiţi de adevăr, care socotesc că evlavia este un mijloc de câştig. De unii ca aceştia îndepărtează-te! |
6 | Evlavia e un mare câştig pentru cel ce se mulţumeşte cu ce are. |
7 | Că noi n'am adus nimic în lume, după cum e vădit că nici nu putem să ducem ceva; |
8 | dar dacă avem hrană şi îmbrăcăminte, vom fi mulţumiţi cu ele. |
9 | Dar cei ce vor să se îmbogăţească, aceia cad în ispită şi în cursă a şi în multe pofte nebuneşti şi vătămătoare, care-i cufundă pe oameni în ruină şi'n pierzare; |
10 | fiindcă iubirea de argint este rădăcina tuturor relelor; pe care poftind-o unii cu înfocare, s'au rătăcit de la credinţă şi de multe dureri au fost străpunşi. |
11 | Dar tu, omule al lui Dumnezeu, fugi de aceste lucruri şi urmăreşte dreptatea, evlavia, credinţa, iubirea, răbdarea, blândeţea. |
12 | Luptă-te lupta cea bună a credinţei, cucereşte viaţa veşnică la care ai fost chemat şi pentru care mărturisirea cea bună ai mărturisit în faţa multor martori. |
13 | Înaintea lui Dumnezeu, Cel ce pe toate le aduce la viaţă, şi înaintea lui Iisus Hristos, Cel ce'n faţa lui Ponţiu Pilat a mărturisit mărturisirea cea bună, îţi poruncesc: |
14 | să păzeşti Porunca neîntinată, la adăpost de orice'nvinuire, până la arătarea Domnului nostru Iisus Hristos, |
15 | pe care la vremea ei o va arăta fericitul şi unicul Stăpânitor, Împăratul împăraţilor şi Domnul domnilor, |
16 | Cel ce singur are nemurire şi locuieşte întru lumină neapropiată b, Cel pe Care nimeni dintre oameni nu L-a văzut şi nici nu poate să-L vadă; Lui fie-I cinstea şi stăpânirea veşnică! Amin. |
17 | Celor bogaţi în veacul de acum c porunceşte-le să nu se semeţească, nici să-şi pună nădejdea în bogăţia cea nestatornică, ci în Dumnezeul-Cel-Viu, Cel ce pe toate le dă din belşug spre desfătarea noastră; |
18 | să facă binele, să se îmbogăţească'n fapte bune; să fie darnici, cu inimă largă, |
19 | agonisindu-şi bună temelie'n veacul viitor, ca să dobândească viaţa'ntr'adevăr veşnică. |
20 | O, Timotei, păzeşte vistieria ce ţi-a fost încredinţată d, îndepărtează-te de vorbirile deşarte şi lumeşti şi de împotrivirile ştiinţei mincinoase; |
21 | pe aceasta mărturisind-o unii, s'au rătăcit de la credinţă. Harul fie cu tine! Amin. |