Intrat-am în adâncurile mării, şi furtuna m'a copleşit. |
1 | Dumnezeu însă i-a poruncit unui chit mare a să-l înghită pe Iona. Şi a fost Iona în pântecele chitului trei zile şi trei nopţi b. |
2 | Iar Iona din pântecele chitului I s'a rugat Domnului, Dumnezeului său, zicând c: |
3 | În necazul meu strigat-am către Domnul, Dumnezeul meu, iar El m'a auzit: strigarea mea din pântecele iadului d, glasul meu Tu l-ai auzit. |
4 | În adâncul inimii mării m'ai aruncat e şi ape m'au împresurat: toate talazele şi valurile Tale peste mine-au trecut. |
5 | Şi am zis: Lepădat am fost de la faţa ochilor Tăi; voi mai privi eu oare vreodată la casa Ta cea sfântă? |
6 | Ape mi s'au revărsat împrejur pân'la suflet, adâncul genunii m'a împresurat capul mi s'a afundat în crăpăturile munţilor f; |
7 | în pământ m'am pogorât, ale cărui gratii sunt veşnice zăvoare; dar, Doamne, Dumnezeul meu, scoate-mi Tu viaţa din stricăciune g! |
8 | Când sufletul mi se sfârşea în mine, de Domnul mi-am adus aminte; ajungă-Ţi rugăciunea mea 'nainte, în casa Ta cea sfântă! |
9 | Cei ce păzesc lucruri deşarte şi mincinoase h s'au lepădat de propria lor milă. |
10 | Dar eu cu glas de laudă şi de mărturisire, cu acelea Îţi voi jertfi; câte am făgăduit Îţi voi da, Ţie, Domnului, pentru mântuirea mea. |
11 | Şi Domnul i-a poruncit chitului, iar acesta l-a lepădat pe Iona pe uscat. |