ca nişte gunoaie f i-au devenit pământului. |
1 | Vai celor ce scriu răutate! căci ei, când scriu, răutate scriu a, |
2 | strâmbă făcând pricina sărmanilor şi răpind dreptatea celor săraci ai poporului Meu, în aşa fel încât văduva să le fie de pradă şi orfanul de jaf! |
3 | Ce oare vor face ei în ziua cercetării? Că necaz de departe va veni peste voi, şi la cine veţi alerga să vă scape? Şi unde oare vă veţi lăsa mărirea |
4 | ca să nu cădeţi în robie? Pentru toate acestea, mânia Lui nu s'a dus, ci mâna Sa e încă înaltă. |
5 | Vai lor, Asirienilor! Toiagul mâniei Mele, urgia e'n mâinile lor. |
6 | Urgia Mi-o voi trimite asupra unui neam nelegiuit, şi poporului Meu îi voi porunci să prade şi să jefuiască şi să calce'n picioare cetăţile, şi pulbere să le facă. b |
7 | Dar el nu aşa a gândit şi nu aşa cu sufletul a socotit; ci şi-a schimbat gândul; iar aceasta, ca să nimicească neamuri, şi nu puţine. c |
8 | Iar dacă-i vor zice: Tu singur eşti domn, |
9 | atunci el va răspunde: Oare nu eu am luat ţara de deasupra Babilonului şi a Halanului, unde s'a zidit turnul? şi tot eu am luat Arabia şi Damascul şi Samaria. |
10 | Aşa cum le-am luat pe acestea, tot astfel voi lua toate regatele. Văitaţi-vă, voi, idoli în Ierusalim şi'n Samaria! d |
11 | Că precum i-am făcut Samariei şi idolilor ei, aşa-i voi face Ierusalimului şi idolilor lui. e |
12 | Şi va fi că atunci când Domnul va isprăvi de făcut toate lucrurile în muntele Sionului şi în Ierusalim, voi pedepsi mintea cea mândră, chiar pe aceea a regelui Asirienilor şi trufaşa înălţime a privirii lui; |
13 | că a zis: Cu faptă tare şi cu înţelepciunea priceperiivoi mişca hotarele neamurilor şi puterea lor o voi prăda şi voi clătina cetăţile locuite; |
14 | şi cu mâna mea voi lua întreaga lume ca pe un cuib; ca pe nişte ouă părăsite le voi ridica şi nimeni nu va fi care să-mi scape sau să grăiască împotrivă-mi f. |
15 | Oare se va slăvi pe sine securea fără cel ce taie cu ea? oare se va înălţa ferăstrăul fără de cel care-l trage? tot aşa dacă-i vorba de un toiag sau de o cârjă. |
16 | Dar nu va fi aşa; ci Domnul Atotţiitorul va trimite peste cinstea ta ocară, iar peste slava ta foc arzător se va aprinde. |
17 | Foc va fi lumina lui Israel şi cu pară de foc îl va sfinţi şi va mânca pădurea ca pe fân. |
18 | În ziua aceea se vor mistui munţii şi dealurile şi codrii; şi [focul] va înghiţi totul, de la suflet pân' la trup, iar cel ce va fugi va fi ca unul care fuge de văpaie. |
19 | Iar cei ce vor rămâne din ei, vor fi atât de puţini la număr, încât şi un copil îi va scrie. |
20 | Şi va fi în ziua aceea că rămăşiţa lui Israel nu se va mai aduna laolaltă, iar cei mântuiţi ai lui Iacob nu vor nădăjdui în cei ce i-au năpăstuit, ci vor nădăjdui în Dumnezeul cel sfânt al lui Israel, întru adevăr, |
21 | şi fi-va rămăşiţa lui Israel [încrezându-se] în Puternicul Dumnezeu. |
22 | Şi chiar de va fi poporul lui Israel ca nisipul mării, doar o rămăşiţă a lui va scăpa; cuvânt ce se plineşte şi se scurtează întru dreptate; |
23 | că scurt cuvânt va face Domnul, Domnul puterilor g, în toată lumea. |
24 | Pentru aceasta zice Domnul Atotţiitorul: Tu, poporul Meu, cel ce locuieşti în Sion, nu te teme de Asirieni pentru aceea că El cu toiag te va bate; că Eu lovire voi aduce peste tine, ca să-ţi aduci aminte de drumul Egiptului. |
25 | Că încă puţin, şi urgia va înceta; dar mânia Mea împotriva sfatului lor va fi. |
26 | Şi Domnul, Dumnezeul puterilor h, va stârni vrăjmaşi asupră-le ca loviturile lui Madian în locul necazului ; şi mânia Lui va fi în calea mării, chiar în calea ce duce spre Egipt. |
27 | Şi va fi că'n ziua aceea jugul său va fi luat de pe umerii tăi şi frica lui de la tine, iar jugul de pe umerii voştri va fi nimicit. |
28 | Că va sosi la cetatea Aiat şi va trece la Migron, iar la Micmaş îşi va lăsa tărhaturile. |
29 | Şi va trece valea şi va veni la Aiat; de frică va fi cuprinsă Rama, cetatea lui Saul; |
30 | fiica lui Gallim va fugi (înalţă-ţi glasul, fiică a lui Gallim! i), Laişa va auzi, în Anatot se va auzi. |
31 | Madmena s'a înspăimântat, şi locuitorii din Ghebim. |
32 | Îndemnaţi-i astăzi să rămână'n vale; mângâiaţi cu mâna muntele, pe fiica Sionului, şi chiar pe voi, coline din Ierusalim! |
33 | Iată, Stăpânul, Domnul Atotţiitorul, cu putere îi va scutura pe cei umpluţi de slavă; cei înalţi în semeţie vor fi zdrobiţi, iar trufaşii fi-vor umiliţi; |
34 | trufaşii vor cădea de sabie, iar Libanul laolaltă cu cei trufaşi va să cadă. |