Balaurul: în Versiunea Ebraică, Leviatanul: monstru mitic marin, oarecum asemănător cu un balaur onctuos. Imagine apropiată de aceea din
Iov 40, 19: El (monstrul) de la Domnul este zidirea cea dintâi / făcută ca să-şi râdă de ea îngerii Săi; simbol al forţei brutale pe care omul n'o poate stăpâni, dar care pentru Dumnezeu şi chiar pentru îngerii Săi e o jucărie cu care se amuză. Imaginea se apropie şi de întrebarea pusă de Dumnezeu lui Iov (a cărui neputinţă stă în opoziţie cu atotputinţa Creatorului): Te vei juca cu dânsul cum joci o păsăruică...? (
40, 29). Verbul din Iov (
paízo) e înrudit cu cel de faţă (
empaízo) şi identic cu cel din
Iş 10, 2 (vezi textul şi nota), cu aceleaşi sensuri de joacă, amuzament, derâdere, luare în bătaie de joc.