dacă mâna Tu Ţi-o vei deschide, toate se vor umple de bunătate; |
Împotriva chezăşiei. Îndemn la muncă şi la viaţă curată. | |
1 | Fiule, de te vei pune chezaş pentru prietenul tău, cu vrăjmaşul tău ai bătut palma; a |
2 | căci buzele omului sunt cursă tare împotrivă-i şi'n ea se prinde cu vorbele propriei sale guri. |
3 | Fă, fiule, ceea ce-ţi poruncesc eu, şi te vei mântui că de dragul prietenului tău te vei da pe mâna celor răi , nu te lăsa, stârneşte-l şi pe prietenul pentru care te-ai pus chezaş; |
4 | să nu dai somn ochilor tăi şi nici genelor tale dormitare, |
5 | ca să scapi ca o căprioară din cursă şi ca o pasăre din laţ. |
6 | Mergi la furnică, leneşule! Sârguieşte văzându-i deprinderile şi fii mai înţelept decât ea! |
7 | Că aceea, fără să lucreze pământul, fără să aibă pe cineva s'o îndemne şi fără să fie sub oarecare stăpân, |
8 | îşi pregăteşte vara hrană şi belşug de strânsură la vremea secerişului. Sau mergi la albină şi vezi cât e de harnică şi cât de curat îi este lucrul; de ostenelile ei se folosesc, spre sănătate, regii şi oamenii simpli; ea de către toţi e iubită şi lăudată; cu toate că puterile-i sunt slabe, ea stă în frunte prin aceea că a cinstit înţelepciunea. |
9 | Până când, leneşule, vei sta culcat? şi când te vei scula din somn? |
10 | Puţin somn, puţină şedere, puţină dormitare, puţin să stai cu mâinile în sân, |
11 | şi ca un rău călător îţi va veni sărăcia şi ca un bun alergător, lipsa. |
12 | Dar dacă nu vei fi leneş, atunci ca un izvor îţi va veni secerişul, iar sărăcia ca un rău alergător va fugi de tine. |
13 | Omul fără minte şi fără lege umblă în căi rele; el face semne cu ochiul, bate din picior şi învaţă ameninţând cu degetul; |
14 | inimă îndărătnică, el în toată vremea meştereşte răul: unul ca acela gâlceavă stârneşte prin cetate. |
15 | De aceea, năprasnic îi va veni pieirea, fără de veste va fi tăiat şi sfărâmat de istov. |
16 | Că el se bucură de tot ceea ce Domnul urăşte şi de aceea va fi sfărâmat, pentru necurăţia sufletului: b |
17 | Ochiul semeţului, limba nedreaptă, mâinile ce varsă sânge nevinovat, |
18 | inima ce meştereşte gânduri rele, picioarele grabnice în a face răul, |
19 | mărturia strâmbă care aţâţă minciuna şi scornitorul de certuri între fraţi. |
20 | Fiule, păzeşte legile tatălui tău şi nu lepăda rânduielile maicii tale; |
21 | ţine-le pururea lipite de sufletul tău şi'n jurul grumazului tău înfăşurate; |
22 | când umbli, călăuză să-ţi fie; când dormi, să te păzească, iar când te scoli, să stea de vorbă cu tine. |
23 | Că porunca legii este sfeşnic şi lumină şi drum în viaţă şi mustrare şi învăţătură, |
24 | ca să te păzească de femeia cu bărbat şi de pâra limbii străine. |
25 | Să nu te biruiască pofta de frumuseţe, nici nu te lăsa vânat de înşişi ochii tăi şi nici nu te lăsa înşelat de genele ei; |
26 | că preţul desfrânatei este cât al unei pâini, dar femeia vânează sufletele cinstite ale bărbaţilor. c |
27 | Oare va ascunde cineva foc în sân fără să-şi ardă hainele? |
28 | Oare va călca cineva pe jăratic fără să-şi ardă picioarele? |
29 | Aşa-i cu cel ce intră la femeie cu bărbat: tot cel ce se atinge de ea nu va fi fără vină. |
30 | Nu-i de mirare când cineva e prins furând, că el fură ca să sature un stomac flămând; |
31 | şi dacă-i prins, de şapte ori va plăti şi cu toate averile lui se va răscumpăra; |
32 | dar desfrânatul e lipsit de minte, pricină pentru care-şi agoniseşte pieirea sufletului; |
33 | chinuri şi ocară suferă şi batjocura lui în veac nu se va şterge. |
34 | Căci gelozia aprinde mânia bărbatului ei şi milă nu-i va fi în ziua răzbunării; nici o răscumpărare nu-i va stinge duşmănia, nici mulţime de daruri va fi să-l îmblânzească. |