Cel ce se bucură de cinste în sărăcie, cu cât mai mult în bogăţie? cel dispreţuit în bogăţie, cu cât mai mult în sărăcie? |
Cugetări felurite. Lucruri de nepătruns. Femeia. | |
1 | Numele bun e mai bun decât untdelemnul bun, şi ziua morţii decât ziua naşterii. |
2 | Mai bine e să mergi la casa plângerii decât să mergi la casa ospăţului, de vreme ce acesta-i sfârşitul a tot omul, iar cel viu şi-o va pune la inimă. |
3 | Mai bună este mâhnirea decât râsul, căci întristarea feţei îi face bine inimii. |
4 | Inima înţelepţilor e în casa plângerii, iar inima nebunilor e în casa veseliei. |
5 | Mai bine e să asculţi certarea unui înţelept decât să fii un om care ascultă cântecele nebunilor; |
6 | că precum e trosnetul spinilor sub căldare, aşa e râsul nebunilor; aceasta-i, şi ea, tot deşertăciune. |
7 | Căci asuprirea îl face pe cel înţelept nebun a şi-i vlăguieşte inima b. |
8 | Sfârşitul unui lucru e mai bun decât începutul lui; omul răbdător e mai bun decât cel trufaş. |
9 | În duhul tău nu te grăbi spre mânie, căci mânia în sânul nebunilor se odihneşte. |
10 | Să nu zici: Cum se face că zilele de demult erau mai bune decât acestea?; că nu din înţelepciune pui o astfel de'ntrebare. |
11 | Bună e înţelepciunea laolaltă cu o moştenire c şi mai mult le foloseşte celor ce contemplă soarele; |
12 | căci în umbra d ei înţelepciunea e ca umbra argintului, iar prisosul cunoaşterii înţelepciunii îi va da viaţă celui ce o are. |
13 | Ia aminte la lucrarea lui Dumnezeu: Cine va putea să-l îndrepte pe cel pe care Dumnezeu l-a strâmbat? |
14 | În ziua cea bună trăieşte-ţi binele, în ziua cea rea vezi şi ia seama: Dumnezeu a făcut ca unul să se înţeleagă cu celălalt asupra a ceea ce au de spus, în aşa fel încât omul să nu afle nimic din ceea ce va fi după el. |
15 | Pe toate acestea le-am văzut în zilele deşertăciunii mele e: Dreptul care piere în dreptatea lui şi nelegiuitul care'n răutatea lui, totuşi, rămâne. f |
16 | Nu fi peste măsură de drept, şi nici peste măsură de înţelept, ca să nu-ţi ieşi din fire. |
17 | Nu fi peste măsură de nelegiuit şi nici nu fi morocănos, ca nu cumva să mori înainte de vreme. |
18 | Bine-ţi este să te ţii de acestea fără să le laşi din mână pe celelalte, căci celui ce se teme de Dumnezeu îi ies bine toate. |
19 | Înţelepciunea îl ajută pe înţelept mai mult decât zece puternici care sunt în cetate; |
20 | căci pe pământ nu este un om drept care să facă binele fără să greşească. |
21 | De asemenea, nu pune la inimă toate vorbele pe care le spun nelegiuiţii, ca nu cumva s'o auzi pe sluga ta blestemându-te; |
22 | că de multe ori ea îţi va face rău şi'n multe chipuri îţi va necăji inima pentru că şi tu i-ai blestemat pe alţii. |
23 | Pe toate acestea le-am cercat cu înţelepciunea; şi am zis: Fi-voi înţelept! |
24 | Dar ea s'a îndepărtat de mine mai mult decât era, şi adânc e adâncul: cine-l va afla? |
25 | Eu şi inima mea am dat ocol să cunosc şi să cercetez şi să caut înţelepciunea şi temeiul celor ce sunt g şi să cunosc nebunia şi necazul şi greşeala nelegiuitului. |
26 | Şi am aflat că femeia e mai amară decât moartea, ea, care-i un laţ vânătoresc, a cărei inimă e o cursă de mreje, ale cărei mâini sunt funie de legat; cel plăcut lui Dumnezeu îi scapă, dar păcătosul i se prinde. |
27 | Vezi, asta-i ce am aflat! a zis Ecclesiastul după ce una câte una le-am cercat ca să aflu pricina |
28 | pe care sufletul meu a căutat-o fără s'o afle; căci un om dintr'o mie am aflat, dar o femeie, printre ele toate, n'am aflat. h |
29 | Cu toate acestea, iată ce-am aflat: Dumnezeu l-a făcut pe om drept, dar ei [oamenii] au căutat multe dedesubturi i. |