Această versiune a Bibliei a fost Întocmită prin metoda comparatistă: ediția curentă a fost confruntată cu treisprezece versiuni reprezentative, românești și străine, precum și cu textele originale, În osteneala de a restaura, pentru Vechiul Testament, prezența și autoritatea Septuagintei În tradiția biblică românească. Așadar, Versiunea Ebraică, accesibilă adiacent prin cele mai bune traduceri occidentale, sa aflat În continuă și amănunțită alăturare cu versiunea greacă, aceasta din urmă fiind reprezentată atât de tălmăcirile românești tipărite Între 1688-1914, cât și de textul ediției critice a lui Alfred Rahlfs.
Diferențele semnificative dintre versiunile greacă și ebraică sunt semnalate și, după caz, comentate În notele infrapaginale.
Deși versiunea de față Își propune să calce cât mai fidel pe urmele Septuagintei, numele proprii – de persoane și localități – sunt redate după Versiunea Ebraică. Actuala lor grafiere Însă a ținut seama nu numai de extracția lor lingvistică, dar și de actualul lor statut lexical, știut fiind că ele au intrat În limba română prin cea greacă și că nu toate și-au restaurat pronunția originală În evoluția limbii vorbite.
Pentru Noul Testament a fost folosită ediția critică a lui Kurt Aland.
Ediții biblice:
Septuaginta. Id est Vetus Testamentum graece iuxta LXX interpretes. Edidit Alfred Rahlfs. Stuttgart f.a.
The Septuagint with Apocrypha: Greek and English. Sir Lancelot C. L. Brenton. Hendrickson, 5th ed. 1995
Biblia Sacra. Iuxta Vulgatam Versionem. Vol. I-II. Stuttgart 1975
Biblia. București 1688 (a lui Şerban)
Biblia. Blaj 1795 (a lui Bob)
Biblia. Sibiu 1858 (a lui Şaguna)
Biblia. București 1914 (ediția Sfântului Sinod)
Biblia. Traducere de Nicodim Munteanu, Gala Galaction și Vasile Radu. București 1936
Biblia. Traducere de Preoții Profesori Vasile Radu și Gala Galaction. Editura Fundațiilor Regale. București 1938
Biblia. Traducere de Patriarhul Nicodim Munteanu. București 1944
The Holy Bible. King James Authorised Version. Oxford University Press 1977
*The New Oxford Annotated Bible. Revised Standard Version. Oxford University Press 1977
Good News Bible. Todays English Version. New York 1978
*La Bible de Jérusalem. Paris (Cerf) 1973
*La Bible. Traduction Oecuménique (TOB). Paris (Cerf) 1978
*La Bible. Traduction par Émile Osty avec la collaboration de Joseph Trinquet. Paris (Seuil) 1973
*The Interpreters Bible. In the King James and Revised Standard Versions. With general articles and introduction, exegesis, exposition for each book of the Bible. Vol. I-XII. Arlingdon Press, New York and Nashville (USA) 1957
The Greek New Testament (critical edition) by Kurt Aland, Matthew Black, Carlo M. Martini, Bruce M. Metzger and Allen Wirgren. UBS 1975
Noul Testament. Ediție revizuită de Pr. Prof. C. Cornițescu, Pr. Ioan Mircea, Pr. Prof. Nicolae Petrescu și Pr. Prof. Dumitru Radu. București 1979
Noul Testament (ediția 1979 cu Îmbunătățiri). București 1983
Noul Testament. Ediția 1979 revizuită prin adnotări marginale manuscrise de Pr. Prof. Dumitru Fecioru; revăzută parțial de Pr. Prof. C. Cornițescu (foarte utilă mai ales prin sesizarea erorilor și neajunsurilor).
Lucrări auxiliare (selectiv):
*The Interpreters Dictionary of the Bible. Vol. I-V. Nashville, Tennessee (USA) 1990
*Pr. Prof. Ion Bria, Dicționar de Teologie Ortodoxă. București 1981
*F. Vigouroux, Dictionnaire de la Bible. Vol. I-V (1-10). Paris 1926
Biblia Patristica. Index des citations et allusions bibliques dans la littérature patristique. Vol. I-V. Paris 1986-1991
*Preot Prof. Dr. Dumitru Abrudan și Diac. Prof. Dr. Emilian Cornițescu, Arheologie biblică. București 1994
A concordance of the Septuagint. Compiled by George Morrish. Grand Rapids, Michigan (USA) f.a.
*Studiul Vechiului Testament (pentru Institutele Teologice). Manual alcătuit de Preoții Profesori Vladimir Prelipceanu, Nicolae Neaga, Gh. Barna și Mircea Chialda. București 1985
*Johanna Manley, Grace for Grace: The Psalter and the Holy Fathers. Menlo Park, California 1992
*Johanna Manley, Isaiah through the ages, Menlo Park, California 1995
*Apostolos Makrakis, Commentary on the Psalms of David. Chicago 1995
*Bruce M. Metzger, A Textual Commentary on the Greek New Testament. UBS 1975
Kurt Aland, Synopsis Quattuor Evangeliorum, Stuttgart 1978
M. Bardy, O. Odelain, P. Sandevoir, R. Séguineau, Concordance de la Bible. Nouveau Testament. Paris (Cerf) 1983
Alfred Schmoller, Handkonkordanz zum Griechischen Neuen Testament, Stuttgart 1973
*Johanna Manley, The Bible and the Holy Fathers for Orthodox, Menlo Park, California, 1990
*Pr. Dr. Ioan Mircea, Dicționar al Noului Testament. București 1984
The United Bible Societies Translators Guides / Handbooks:
*Robert G. Bratcher, To the Gospel of Matthew. 1981
*Robert G. Bratcher, To the Gospel of Mark. 1981
*Robert G. Bratcher, Eugene A. Nida, Pour lévangile de Marc. 1961
*Robert G. Bratcher, To the Gospel of Luke. 1982
*J. Reiling, J. L. Swellengrebel, On the Gospel of Luke. 1971
*Barclay M. Newman, Eugene A. Nida, On the Gospel of John. 1980
*Barclay M. Newman, Eugene A. Nida, On the Letter to the Romans. 1973
*Paul Ellingworth, Howard Hatton, On the First Letter to the Corinthians. 1985
*Robert G. Bratcher, On the First Letter to the Corinthians. 1982
*Robert G. Bratcher, On the Second Letter to the Corinthians. 1983
*Daniel C. Arichea Jr., Eugene A. Nida, On the Letter to the Galatians. 1976
*Robert G. Bratcher, Eugene A. Nida, On the Letter to the Ephesians. 1982
*I-Jin Loh, Eugene A. Nida, On the Letter to the Philippians. 1977
*Robert G. Bratcher, Eugene A. Nida, On the Letter to the Colossians and Philemon. 1977
*Paul Ellingworth, Eugene A. Nida, On the Letters to the Thessalonians. 1976
*Robert G. Bratcher, To the Letters to Timothy and to Titus. 1983
*Daniel C. Arichea, Eugene A. Nida, On the First Letter from Peter. 1980
*Robert G. Bratcher, On the Letters from James, Peter and Jude. 1984
*C. Haas, M. de Jonge, J. L. Swellengrebel, On the Letters of John. 1972
*Robert G. Bratcher, To the Revelation of John. 1984
Lucrările marcate cu asterisc (*) se numără printre cele ce au contribuit la alcătuirea introducerilor și notelor infrapaginale. Redactarea acestora a urmărit nu numai claritatea, ci și concizia, În funcție de economia spațiului tipografic.
Versiunea e redactată În ortografia clasică a limbii române (abolită În 1953 și restaurată parțial În 1991 de Academia Română).
Pentru sistemul de abreviere a cărților Sfintei Scripturi Încă nu există norme precise sau un consens general; ca atare, ediția de față introduce sigle mult simplificate, menite să reducă la jumătate spațiul tipografic aferent.
Au fost puse Între paranteze drepte ă Î cuvintele și expresiile care nu există În textul original (ca fiind subÎnțelese), dar necesare În traducere.
Întrucât greaca veche folosea doar câteva semne de punctuație, elementare, traducerile au, În general, o mare libertate În a adopta o punctuație adecvată, aceasta variind de la autor la autor și de la o limbă la alta. Cea din versiunea de față e pusă În slujba textului nou, a accentelor de conținut, dar și În aceea a unor cadențe stilistice. Majuscularea sau nemajuscularea pronumelor divine sa făcut În funcție de calitatea și atitudinea personajelor care le rostesc.
Ostenitorul versiunii de față le este profund recunoscător tuturor celor ce, de-a lungul a trei secole, au tradus sau revizuit Biblia În limba română. El sa străduit ca neÎmplinirile unora să fie corectate prin izbânzile altora și să alcătuiască astfel un text credincios originalului și potrivit cu vârsta de acum a limbii române, evitând atât literaturizarea, pe de-o parte, cât și juxtalinearitatea, pe de alta. Pentru soluțiile care-i aparțin, atât În echivalențele lexicale, cât și În cele sintactice, Își asumă, cu umilință, cuvenita răspundere În fața lui Dumnezeu și a cititorilor.
Cincizeci și patru din cărțile biblice ale acestei versiuni au apărut În Editura Institutului Biblic și În Editura Anastasia, ca ediții de probă. Ostenitorul le mulțumește cu precădere celor ce, răspunzând apelului și așteptărilor, i-au oferit cele mai numeroase și mai pertinente observații critice: preotul Anton Savelovici, doctorand În Teologie, poetul-filolog Miron Scorobete și poetul-filolog Eugen Dorcescu.
De asemenea, mulțumiri preotului conf. univ. dr. Ioan Chirilă și preotului drd. Anton Savelovici, care au pus la punct aparatul referențial; primului Îi aparține și alcătuirea Concordanței biblice. Cât privește Lecționarul, acesta i se datorează arhidiaconului prof. Mircea Oros.
Ostenitorul binecuvintează memoria preotului prof. univ. dr. Dumitru Fecioru, cel care a inițiat această versiune, În colaborare, și cu care ar fi urmat so realizeze dacă Domnul nu l-ar fi chemat la Sine Înainte ca ei, cei doi, să fi alcătuit Împreună prima pagină.
Mai presus de toate, Însă, mulțumiri și laudă lui Dumnezeu, pe Care ostenitorul și L-a simțit aproape de-a lungul celor unsprezece ani de trudă pe cumpăna dintre umilință și cutezanță; El este Cel ce a făcut ca acolo unde a lipsit vrednicia să prisosească harul și acolo unde a lipsit priceperea să prisosească osteneala. Lui fie-I slava și Închinarea, În veci!