1 | Cuvântul Domnului, care s'a făcut către Ioil, fiul lui Petuel: |
2 | Auziţi acestea, voi, bătrânilor a, şi ascultaţi, voi, toţi locuitorii ţării, dac'a mai fost aşa ceva în zilele voastre sau în zilele părinţilor voştri; |
3 | |
4 | Ce-a rămas de la omidă a mâncat lăcusta, ce-a rămas de la lăcustă a mâncat gândacul şi ce-a rămas de la gândac a mâncat tăciunele c. |
5 | Treziţi-vă, beţivilor, şi plângeţi!; tânguiţi-vă, voi toţi, cei ce beţi vin pân' la beţie, că bucuria şi veselia vi s'au luat din gură. |
6 | Că un neam puternic şi nenumărat se ridică asupra pământului meu; dinţii lui, ca dinţii leului, iar măselele lui, ca ale puiului de leu d. |
7 | Via mi-a vătămat-o, smochinii mi i-a ciopârţit; a scotocit-o şi a dezrădăcinat-o, viţele i le-a cojit în alb e. |
8 | |
9 | Jertfa de carne şi prinosul de băutură au încetat în casa Domnului; plângeţi, voi, preoţilor, cei ce slujiţi la altarul Domnului g! |
10 | Că s'au pustiit câmpurile h!; să plângă pâmântul că grâul s'a pustiit, vinul s'a uscat, untdelemnul de-abia mai este. |
11 | Plugarii s'au sleit: plângeţi-vă moşiile de grâu şi de orz, că a pierit din ţarină culesul! |
12 | Via s'a uscat, smochinii s'au împuţinat, rodia şi finicul şi mărul şi pomii câmpului uscatu-s'au cu toţii; că fiii oamenilor dat-au bucuria pe ruşine i. |
13 | Încingeţi-vă [cu sac] şi plângeţi, preoţilor, plângeţi voi, cei ce slujiţi la altar, dormiţi în haine de sac voi, cei care-I slujiţi lui Dumnezeu, că jertfa de carne şi prinosul de băutură s'au dus din casa lui Dumnezeu! |
14 | Postiţi un post al sfinţeniei j, vestiţi o prăznuire, pe bătrâni şi pe toţi cei ce locuiesc pământul adunaţi-i în casa Domnului, Dumnezeului vostru, şi strigaţi cu tot dinadinsul către Domnul: |
15 | Vai mie, vai mie, vai mie, ce zi o să fie! Că aproape-i ziua Domnului, ca o durere peste durere va veni k. |
16 | Bucatele pierit-au din faţa ochilor voştri, bucuria şi veselia din casa Dumnezeului vostru. |
17 | Junincile s'au îmbrâncit în iesle l, hambarele-au pierit, teascurile s'au surpat, căci grâul a secat. |
18 | Ce vom strânge pentru noi? Cirezile de vite au mugit că sunt lipsite de păşune, pierit-au turmele de oi. |
19 | Spre Tine, Doamne, voi striga, că focul mistuit-a mândreţile pustiei m şi para focului a ars copacii câmpului, pe toţi. |
20 | Spre Tine-au căutat chiar şi cirezile din câmp, căci apele-au secat de la izvoare şi focul mistuit-a mândreţile pustiei. |