Domnul îl îmbărbătează pe Iosua Navi pentru trecerea Iordanului. | |
1 | Şi a fost că după moartea lui Moise a grăit Domnul către Iosua, fiul lui Navi a, ajutătorul b lui Moise, zicând: |
2 | Moise, robul Meu, a murit. Ridică-te dar şi treci Iordanul, tu şi tot poporul acesta, în ţara pe care Eu le-o dau. |
3 | Tot locul pe care-l va călca talpa piciorului vostru vi-l dau, aşa cum i-am grăit lui Moise. |
4 | Pustiul c şi Antilibanul până la marele râu al Eufratului şi până la marea cea mai îndepărtată dinspre soare-apune, acelea vor fi hotarele voastre d. |
5 | Nu va fi om care să vă stea împotrivă, pe toată durata zilelor vieţii tale; aşa cum am fost cu Moise, întocmai voi fi şi cu tine: nu te voi părăsi şi nu te voi trece cu vederea. |
6 | Întăreşte-te şi îmbărbătează-te, căci tu îi vei împărţi acestui popor pământul pe care Eu M'am jurat părinţilor voştri să li-l dau. |
7 | Întăreşte-te dar şi îmbărbătează-te, ca să păzeşti şi să faci aşa cum ţi-a poruncit Moise, sluga Mea, şi de la ele să nu te abaţi nici la dreapta, nici la stânga, pentru ca să fii tu înţelept în tot ceea ce vei face. |
8 | Iar cartea acestei legi să nu lipsească, ci întru ea să cugeţi ziua şi noaptea, pentru ca tu să înţelegi cum anume să faci toate lucrurile care sunt scrise [în ea]; atunci vei păşi drept şi-ţi vei face căile uşoare şi atunci vei fi înţelept. |
9 | Iată, Eu îţi poruncesc: Întăreşte-te şi îmbărbătează-te!; să nu te sperii, şi nici să ai teamă, căci Domnul, Dumnezeul tău, este cu tine în toate locurile unde vei merge. |
10 | Iar Iosua le-a poruncit scribilor poporului e, zicând: |
11 | Treceţi prin mijlocul taberei poporului şi porunciţi-i poporului, zicând: Pregătiţi-vă merinde; căci încă trei zile, şi veţi trece Iordanul acesta ca să intraţi spre a lua în stăpânire pământul pe care vi-l dă vouă Domnul, Dumnezeul părinţilor voştri! |
12 | Iar către Ruben şi către Gad şi către jumătate din neamul lui Manase f a zis Iosua: |
13 | Aduceţi-vă aminte de cuvântul Domnului pe care Moise, robul Domnului, vi l-a poruncit, zicând: Domnul, Dumnezeul vostru, El v'a dat odihnă şi v'a dat pământul acesta. |
14 | Femeile voastre şi copiii voştri şi vitele voastre să locuiască pe pământul pe care El vi l-a dat. Iar voi toţi, cei ce sunteţi în stare, să mergeţi cu bună rânduială înaintea fraţilor voştri şi să vă luptaţi laolaltă cu ei |
15 | până când Domnul, Dumnezeul vostru, le va da fraţilor voştri odihnă, aşa cum v'a dat şi vouă, şi până când vor moşteni şi ei pământul pe care li-l dă Domnul, Dumnezeul nostru; şi veţi merge fiecare la moşia sa pe care Moise v'a dat-o dincolo de Iordan, spre soare-răsare. |
16 | Iar ei, răspunzându-i lui Iosua, i-au zis: Vom face tot ceea ce ne vei porunci şi vom merge peste tot unde ne vei trimite; |
17 | în orice am ascultat de Moise vom asculta şi de tine, numai să fie cu tine Domnul, Dumnezeul nostru, aşa cum a fost El cu Moise. |
18 | Iar omul care nu ţi se va supune ţie şi care nu-ţi va asculta cuvintele pe care tu i le vei porunci, acela să moară; doar atât, tu fii tare şi îmbărbătează-te! |