FA 21Călătoria lui Pavel de la Milet la Ierusalim. Pavel îl vizitează pe Iacob; Iudeii îl arestează în templu. |
1 | Şi a fost că după ce ne-am despărţit de ei, am plecat pe apă şi, mergând de-a dreptul, am venit la Cos şi, a doua zi, la Rodos, iar de acolo, la Patara. |
2 | Şi găsind o corabie care mergea în Fenicia, ne-am urcat în ea şi am plecat. |
3 | Şi după ce am zărit Ciprul şi l-am lăsat la stânga, am plutit spre Siria şi ne-am coborât la Tir, căci acolo avea corabia să-şi descarce povara. |
4 | Şi găsindu-i pe ucenici, am rămas acolo şapte zile. Aceştia-i spuneau lui Pavel, prin Duhul, să nu se suie la Ierusalim. |
5 | Şi a fost că după ce am împlinit zilele, am ieşit şi mergeam; şi ei toţi, cu femei şi copii, ne-au petrecut până afară din cetate; şi plecându-ne genunchii pe ţărm, ne-am rugat |
6 | şi ne-am luat rămas-bun unii de la alţii; şi noi ne-am urcat în corabie, iar ei s'au întors la ale lor. |
7 | Iar noi, dacă am sfârşit călătoria pe apă, de la Tir am venit la Ptolemaida; şi i-am îmbrăţişat pe fraţi şi am rămas la ei o zi. |
8 | Iar a doua zi am plecat şi am venit la Cezareea. Şi intrând în casa lui Filip binevestitorul, care era dintre cei şapte a, am rămas la el. |
9 | Şi acesta avea patru fiice fecioare care profetizau b. |
10 | Şi dac'am rămas noi acolo mai multe zile, a coborât din Iudeea un profet cu numele Agab; |
11 | şi, venind la noi, a luat brâul lui Pavel, şi-a legat picioarele şi mâinile şi a zis: Aceasta zice Duhul Sfânt: Aşa îl vor lega Iudeii în Ierusalim pe bărbatul al căruia este acest brâu şi-l vor da în mâinile păgânilor. |
12 | Şi când am auzit acestea, şi noi şi localnicii îl rugam să nu se suie la Ierusalim. |
13 | Atunci a răspuns Pavel: Ce faceţi? Plângeţi şi-mi sfâşiaţi inima? Că eu sunt gata nu numai să fiu legat, ci şi să mor în Ierusalim pentru numele Domnului Iisus! |
14 | Şi dacă el nu s'a înduplecat, noi ne-am potolit, zicând: Facă-se voia Domnului! |
15 | Iar după zilele acestea ne-am pregătit şi ne suiam la Ierusalim. |
16 | Şi împreună cu noi au venit şi dintre ucenicii din Cezareea; şi ei ne-au dus să găzduim la un oarecare Mnason din Cipru, vechi ucenic. |
17 | Şi sosind noi la Ierusalim, fraţii ne-au primit cu bucurie. |
18 | Iar a doua zi, Pavel a mers cu noi la Iacob; şi au venit acolo toţi preoţii. |
19 | Şi după ce i-a îmbrăţişat, le-a povestit cu de-amănuntul cele ce a făcut Dumnezeu între păgâni prin slujirea lui. |
20 | Iar ei, auzind, slăveau pe Dumnezeu şi i-au zis: Vezi, frate, câte mii de Iudei au crezut; şi toţi sunt plini de râvnă pentru lege; |
21 | şi ei au auzit despre tine că pe toţi Iudeii care trăiesc printre păgâni îi înveţi să se lepede de Moise, spunându-le să nu-şi taie împrejur copiii, nici să umble după datini. |
22 | Deci, ce e de făcut? Fără'ndoială că mulţimea trebuie să se adune, fiindcă vor auzi că ai venit. |
23 | Aşadar, fă ce-ţi spunem noi: Noi avem patru bărbaţi care au asupra lor o făgăduinţă c; |
24 | ia-i pe aceştia, curăţeşte-te împreună cu ei şi plăteşte-le tu cheltuielile, pentru ca ei să-şi radă capul d; şi toţi vor cunoaşte că din cele ce-au auzit despre tine nimic nu este, ci că tu însuţi umbli după lege şi o păzeşti. |
25 | Cât despre păgânii care au crezut, noi le-am scris rostindu-ne ca ei să se ferească de ceea ce este jertfit idolilor şi de sânge şi de animal sugrumat şi de desfrâu. |
26 | Atunci Pavel, luându-i cu el pe bărbaţii aceia, s'a curăţit împreună cu ei şi a doua zi a intrat în templu să aducă la cunoştinţă împlinirea zilelor curăţirii, când anume să fie adusă ofranda pentru fiecare din ei. e |
27 | Şi când era să se împlinească cele şapte zile, Iudeii din Asia, văzându-l în templu, au întărâtat toată mulţimea şi au pus mâna pe el |
28 | strigând: Bărbaţi israeliţi, daţi ajutor! Acesta este omul care pe toţi de pretutindeni îi învaţă împotriva poporului şi a legii şi a locului acestuia; ba încă şi Elini a adus în templu şi a spurcat acest loc sfânt. |
29 | Că ei îl văzuseră mai înainte'n cetate pe Trofim Efeseanul împreună cu el şi credeau că Pavel l-a adus în templu . |
30 | Şi s'a mişcat toată cetatea şi s'a făcut adunare de popor; şi punând mâna pe Pavel, l-au tras afară din templu şi îndată au închis porţile. |
31 | Dar când căutau ei să-l omoare, a ajuns veste la tribunul cohortei f cum că tot Ierusalimul s'a tulburat. |
32 | Acela, luând îndată oşteni şi sutaşi, a alergat la ei; iar ei, văzând pe tribun şi pe ostaşi, au încetat să-l mai bată pe Pavel. |
33 | Atunci tribunul s'a apropiat, a pus mâna pe el şi a poruncit să fie legat cu două lanţuri; şi a'ntrebat cine este el şi ce-a făcut. |
34 | Iar în mulţime unii strigau una, alţii alta; şi neputând el să cunoască adevărul din pricina zarvei, a poruncit să fie dus în tabără. |
35 | Iar când a ajuns la trepte, a trebuit să fie purtat pe sus de ostaşi, din pricina întărâtării mulţimii, |
36 | că mulţime de popor mergea după el, strigând: Omoară-l!.... |
37 | Şi când acela a vrut să-l ducă'n tabără, Pavel i-a zis tribunului: Îmi este îngăduit să-ţi spun ceva? Iar el a zis: Ştii greceşte...!? |
38 | nu eşti tu oare egipteanul care mai zilele trecute, s'a răsculat şi i-a scos în pustiu pe cei patru mii de ucigaşi?... g. |
39 | Şi a zis Pavel: Eu sunt iudeu din Tarsul Ciliciei, cetăţean al unui oraş care nu este neînsemnat. Te rog, dă-mi voie să-i vorbesc poporului. |
40 | Şi dându-i-se voie, Pavel a stat în picioare pe trepte şi i-a făcut poporului semn cu mâna. Şi s'a făcut o mare tăcere; şi el a vorbit în limba evreiască h, zicând: |