MOAŞTELE SFINŢILOR MUCENICI EPICTET ŞI ASTION
În vara târzie din anul 2001 săpăturile întreprinse de arheologii Mihail Zahariade şi Ovidiu Bounegru la Murighiol, jud. Tulcea, au dus la descoperirea sub altarul basiiicii anticei cetăţi romano - bizantine Halmyris a unei cripte ce adăpostea oseminte umane.
Cripta, care era compusă din două camere dintre care prima era camera funerară propriu zisă iar a doua cu trepte de coborâre juca rolul de dromos, a fost jefuită din antichitate prin spargerea şi dărâmarea bolţii.
Osemintele din prima cameră, amestecate şi fără conexiuni anatomice au fost atribuite, de către descoperitori, martirilor Epictet şi Astion executaţi la Halmyris ia 8 iulie 290 p.Chr. (I.P.S. Nestor Vornicescu 1990), acestea fiind a treia descoperire de acest gen de pe teritoriul Dobrogei (Baumann, 1972: 189-202; I. Barnea, 1978: 182-188; Miriţoiu şi Nicolăescu - Plopşor, 1978: 189-207).
În vara târzie din anul 2001 săpăturile întreprinse de arheologii Mihail Zahariade şi Ovidiu Bounegru la Murighiol, jud. Tulcea, au dus la descoperirea sub altarul basiiicii anticei cetăţi romano - bizantine Halmyris a unei cripte ce adăpostea oseminte umane.
Cripta, care era compusă din două camere dintre care prima era camera funerară propriu zisă iar a doua cu trepte de coborâre juca rolul de dromos, a fost jefuită din antichitate prin spargerea şi dărâmarea bolţii.
Osemintele din prima cameră, amestecate şi fără conexiuni anatomice au fost atribuite, de către descoperitori, martirilor Epictet şi Astion executaţi la Halmyris ia 8 iulie 290 p.Chr. (I.P.S. Nestor Vornicescu 1990), acestea fiind a treia descoperire de acest gen de pe teritoriul Dobrogei (Baumann, 1972: 189-202; I. Barnea, 1978: 182-188; Miriţoiu şi Nicolăescu - Plopşor, 1978: 189-207).
În cea de-a doua cameră la o dată ulterioară jefuirii şi distrugerilor, a fost făcută o nivelare cu pământ galben în care s-a practicat o altă înhumare, despre care descoperitorii au presupus că ar aparţine unei înalte feţe bisericeşti, eventual un episcop (Zahariade şi Bounegru, 27.02.2002).
Importanţa descoperirii nu mai trebuie subliniată dar credem că elucidarea problemelor pe care ea le ridică nu poate fi făcută decât prin coroborarea tuturor categoriilor de fapte arheologice cu rezultatele analizei antropologice şi apoi confruntarea cu izvoarele istorice.
Iată de ce am făcut analiza antropologică a acestor oseminte, ce se aflau depuse în biserica Mănăstirii Celic Dere.
Înainte de prezentarea detaliată a rezultatelor, precizăm că osemintele din prima cameră, înmormântarea l, prezintă o patină gălbui maronie diferită de a celor din înmormântarea 2 care aveau o patină albicioasă sau doar uşor gălbuie, ceea ce a permis şi observaţia că ele nu au fost amestecate nici în antichitate, nici în cursul excavării.
