Mieluşeaua Ta, Iisuse, Tatiana, strigă cu glas mare: pe Tine, Mirele meu, te iubesc şi pe Tine căutându-Te mă chinuiesc şi împreună mă răstignesc şi împreună mă îngrop cu Botezul Tău; şi pătimesc pentru Tine, ca să împărăţesc întru Tine; şi mor pentru tine, ca să viez pentru Tine; ci, ca o jertfă fără de prihană, primeşte-mă pe mine ceea ce cu dragoste mă jertfesc Ţie. Pentru rugăciunile ei, ca un Milostiv, mântuieşte sufletele noastre.


 

   Luminat-ai strălucit întru pătimirea ta, răbdătoare de chinuri, ceea ce te-ai înroşit în sângiurile tale şi ca o frumoasă porumbiţă, către cer ai zburat, Sfântă Muceniţă Tatiana. Roagă-te deci pentru cei ce pururea te cinstesc pe tine.


 

   FFiind înfrumuseţată cu lumini muceniceşti, stai înaintea Preacuratului tău Mire, mucenită, cerând să fie izbăviţi de greşelile pierzătoare de suflet cei ce te laudă pe tine.

   N

   Spre chinuri, spre dureri şi spre bătăi de multe feluri ai venit, fără de temere, mucenită, că ai avut întru ajutor harul Mântuitorului, care te-a întărit.

   C


 

   Fundul adâncului l-a descoperit şi pe uscat pe ai Săi i-a trecut, întru acelaşi acoperind pe potrivnici, Domnul, Cel Tare întru războaie, că S-a preaslăvit.


 

   Furtuna chinurilor împresurându-te, nu a putut clătina turnul inimii tale, prealăudată, că era întărit de piatra dragostei lui Hristos, către Care strigai: nu este sfânt afară de Tine, Doamne.

   Cel Ce a purtat neputinţa oamenilor a întraripat neputinţa ta, cu Puterea Sa. Pentru aceasta ai trântit la pământ, mucenită, pe diavol, ca pe un neputincios, strigând cu credinţă: nu este sfânt afară de Tine, Doamne.

   Uscat-ai râurile nelegiuirii cu nevoinţele sângiurilor tale, fericită. Iar acum te îndulceşti de râul desfătării şi locuieşti în Lumina Cea Neînserată, strigând: nu este sfânt afară de Tine, Doamne.

   Zămislirea şi naşterea ta sunt mai presus de cuvânt. Că ai născut pe Cel Ce a făcut veacurile cu cuvântul, care a izbăvit din înşelăciune marginile lumii, Fecioară Nenuntită; pe care roagă-L, totdeauna, ca să ne mântuim noi.

   Domnul, Cel Ce dă cârmuitorilor noştri tărie şi înalţă fruntea unşilor Săi, S-a născut din Fecioară şi vine către Botez. Deci credincioşii să-I strigăm: nu este sfânt ca Dumnezeul nostru şi nu este drept, afară de Tine, Doamne.


 

   Frumoasă statornicie sufle-tească având Sfinta Muceniţă Tatiana şi frumuseţea dreptei cinstiri de Dumnezeu, încă şi strălucind în chip minunat de lumina muceniciei, îşi dobândeşte, ca prieten, pe Mirele Cel Curat.

   Pe nelegiuiţii cei ce îţi sfâşiau obrazul cu ghiare de fier, în chip nevăzut îi chinuiau îngerii cereşti, trimişi fiind de Dumnezeu, spre ajutorul tău, muceniţă, care s-au minunat de răbdarea ta.

   Propovăduind pe Hristos după Lege, ai biruit pe cei fărădelege şi te-ai adus Lui jertfă fără prihană, bine primită şi preadesăvârşită, strigând: pe Tine iubindu-te, Mântuitorule, mă jertfesc.

   Către liman liniştit îndreptează-mă, Dumnezeiască Mireasă Preasfântă, că furtuna şi valul păcatului mă viscolesc, aţâţat cumplit de vânturile duhurilor cele viclene, care mă necăjesc.

   Auzitu-s-a, Doamne, Glasul Tău, Care ai zis: glasul celui ce strigă în pustiu, când ai tunat peste ape multe, mărturisind Fiului Tău,cu totul fiind de faţă, iar prin Duhul a strigat: Tu eşti Hristos, Înţelepciunea şi Puterea lui Dumnezeu.


 

   Frica de Dumnezeu primind-o în pântecele cugetului tău, ai născut minunat duh de mărturisire mântuitoare şi de mucenicie, ceea ce eşti cu cuget viteaz şi te lupţi cu putere şi biruieşti puterile celor potrivnici.

   Ceea ce s-a unit cu Tine, prin Nepătimire, urmând cu credincioşie Cinstitei şi Fericitei Tale Patimi, Dătătorule de viaţă, Hristoase, rabdă de bunăvoie să i se taie mădularele, strigând: alt dumnezeu, afară de Tine, nu ştiu.

   Plină de bucurie fiind, reverşi raze strălucitoare de lumină, din făclia Duhului Sfânt şi luminezi inimile credincioşilor, risipind întunericul păcatului, muceniţă a lui Hristos, purtătoare de biruinţă, preacinstită.

   Norule cel Luminos al Soarelui, luminează-mi mie lumina care să mă elibereze de întunericul păcatelor mele. Dă-mi mână de ajutor mie, celui ce sunt căzut în noroiul păcatelor; ridică-mă de unde zac, că tu Singură ai pricinuit îndreptarea lui Adam cel căzut. 

   Iisus, Începătorul vieţii, vine să dezlege osânda lui Adam celui întâi zidit; iar curăţire, ca Unui Dumnezeu, netrebuindu-I, pe cel căzut îl curăţeşte în Iordan, întru care omorând vrajba, dăruieşte pacea, care covârşeşte toată mintea.


 

   Când a cunoscut cinstita muceniţă că ai fost întins pe Lemn, Hristoase, a răbdat spânzurarea şi sfâşierea trupului, pentru dragostea Ta, Atotputernice.

   Sălbaticele fiare s-au ruşinat de tine, când te luptai bărbăteşte înaintea mulţimilor adunate, ca altădată Sfânta Tecla, întâia muceniţă, a cărei râvnă ai avut-o, pururea fericită.

   Venind lângă tine îngerii cereşti, în mijlocul temniţei, te-au acoperit de lumină, uşurându-te de dureri şi mărindu-te ca pe o mieluşea a lui Dumnezeu.

   Din toate neamurile te-a ales pe tine, Podoaba lui Iacob, pe care te-a iubit Făcătorul, Preacurată şi din tine răsărind, S-a arătat.

   Glasul Cuvântului, sfeşnicul Luminii, luceafărul mergă¬tor înaintea Soarelui, în pustiu strigă tuturor popoarelor: pocăiţi-vă şi mai înainte vă curăţiţi; că de faţă stă Hristos, izbăvind lumea din stricăciune.


 

   Luminat-ai strălucit întru pătimirea ta, răbdătoare de chinuri, ceea ce te-ai înroşit în sângiurile tale şi ca o frumoasă porumbiţă, către cer ai zburat, Sfântă Muceniţă Tatiana. Roagă-te deci pentru cei ce pururea te cinstesc pe tine.


 

Condacul 1
Apărătoare a dreptei credinţe te-ai arătat, Sfântă Muceniţă Tatiana, prin slujirea lui Hristos şi, fiind rânduită diaconiţă a Bisericii Sale, prin zdrobirea capiştilor idolilor te-ai învrednicit de cununa mucenicească; pentru aceasta îţi cântăm:Aliluia !

Icosul 1
Înfrumuseţată fiind mai mult decât oricare prin înţelepciune şi prin harul lui Dumnezeu, Căruia din pruncie ţi-ai încredinţat viaţa, de mari daruri te-ai învrednicit şi de cunună mucenicească, Sfântă Muceniţă Tatiana, de la Hristos, Mirele cel ales, pentru care noi cu umilinţă cântăm: 
Bucură-te, că de bun neam fiind, ai ales smerită vieţuire; 
Bucură-te, că te-ai învrednicit a fi mireasă lui Hristos, prin aleasă slujire; 
Bucură-te, că diaconiţă după vrednicia ta ai fost rânduită; 
Bucură-te, ceea ce ai fost cu mari daruri împodobită; 
Bucură-te, că pe Hristos din pruncie L-ai cunoscut; 
Bucură-te, ceea ce din părinţi binecredincioşi te-ai născut; 
Bucură-te, că în mijlocul Romei păgâne ai vieţuit; 
Bucură-te, că între necredincioşi viaţa ta ca soarele a strălucit; 
Bucură-te, că de trei ori tatăl tău antipat al Romei a fost; 
Bucură-te, că trufia şi necredinţa nu ţi-au schimbat al vieţii rost; 
Bucură-te, că din pruncie ai crescut în viaţa creştinească; 
Bucură-te, că din aceasta mari daruri aveau să izvorască; 
Bucură-te, Sfântă Muceniţă Tatiana, diaconiţă a lui Hristos!

Condacul al 2-lea
Slujind lui Hristos ziua şi noaptea în Biserica Sa cea sfântă, în care erai rânduită diaconiţă, ai învăţat a sluji Lui în duh şi adevăr şi a-I cânta fără încetare: Aliluia ! Fiind întru domnie împăratul Alexandru copilul, care după mama era închinător lui Hristos, dar pe zeii cei idoleşti nu-i lepădase din capiştile păgânilor, siliţi erau creştinii să slujească idolilor, dar tu, fecioară, ai rămas credincioasă lui Hristos, întru vrednicia de diaconiţă, pentru care noi îţi cântăm: 
Bucură-te, ceea ce nu te-ai plecat închinării idoleşti; 
Bucură-te, că ai rămas neclintită pe Hristos să-L mărturiseşti; 
Bucură-te, floare nestricăcioasă; 
Bucură-te, diaconiţa lui Hristos cea aleasă; 
Bucură-te, cea tare în virtute; 
Bucură-te, ceea ce te-ai învrednicit de daruri multe; 
Bucură-te, că prin a ta mărturisire pe mulţi ai întărit; 
Bucură-te, că şi nouă împotriva eresurilor ne eşti zid nebiruit; 
Bucură-te, că prin rugăciunile tale ne fereşti de asuprire; 
Bucură-te, că din primejdii şi ispite ne dăruieşti izbăvire; 
Bucură-te, ceea ce ne agoniseşti darul Duhului Sfânt; 
Bucură-te, ceea ce întăreşti credinţa creştinească pe pământ; 
Bucură-te, că ne înveţi a sluji lui Hristos cu credinţă; 
Bucură-te, că împotriva duşmanilor Săi eşti purtătoare de biruinţă; 
Bucură-te, Sfântă Muceniţă Tatiana, diaconiţă a lui Hristos!

Condacul al 3-lea
Unindu-se prin viclean prieteşug cei tari ai cetăţii împotriva dreptcredincioşilor mărturisitori ai lui Hristos, au sporit cetele mucenicilor, care vor aduce de-a pururi lui Dumnezeu slavoslovii: Aliluia !

Icosul al 3-lea
Întru acea vreme prinsă fiind şi tu, fecioară, ceea ce slujeai ca diaconiţă în biserica cea creştinească a Romei, ai fost dată la muncire, dar ai rămas neplecată poruncilor eparhului de a jertfi idolilor; iar noi, văzând tăria credinţei tale, cu umilinţă strigăm: 
Bucură-te, tăria credinţei; 
Bucură-te, steagul biruinţei; 
Bucură-te, stâlpul mărturisirii creştine; 
Bucură-te, că tiranul eparh nu te-a putut pleca pe tine; 
Bucură-te, că prin eresuri şi rătăciri ne arăţi calea cea dreaptă; 
Bucură-te, că Biserica mărturisitoare de la tine întărire aşteaptă; 
Bucură-te, că ne eşti scut nebiruit împotriva duşmanilor; 
Bucură-te, ceea ce eşti dăruitoare neobosită sărmanilor; 
Bucură-te, tare apărătoare în primejdii şi nevoi; 
Bucură-te, ceea ce te rogi necontenit lui Dumnezeu pentru noi; 
Bucură-te, că pe pământ ai fost diaconiţă a lui Hristos; 
Bucură-te, că şi în cer eşti mijlocitoare nouă celor de jos; 
Bucură-te, Sfântă Muceniţă Tatiana, diaconiţă a lui Hristos!

Condacul al 4-lea
Voind necredinciosul eparh să te plece slujirii celei idoleşti, a poruncit să fii dusă în capiştea idolilor, dar cu puterea rugăciunilor tale, capiştea s-a sfărâmat. Iar cei de faţă văzând minunea aceasta, slăveau pe Unul Dumnezeu cel Adevărat, strigând Lui: Aliluia !

Icosul al 4-lea
Fiind dusă în faţa judecătorului după sfărâmarea capiştei, ai fost supusă la munci fără seamă, dar întărită fiind cu putere dumnezeiască, ai suferit cu multă răbdare mucenicia pentru Hristos, încât mai mult slăbeau muncitorii ce-ţi strujeau trupul cu cazne de tot felul. Iar cei ce au văzut aceasta au mărturisit pentru tine, zicând: 
Bucură-te, ceea ce la tot felul de munci ai fost supusă; 
Bucură-te, îţi strigăm văzând tăria ta cea nespusă; 
Bucură-te, că prin chinuri ţi-ai împletit cununa muceniciei; 
Bucură-te, că ţi-ai primit răsplata jertfelniciei; 
Bucură-te, că ai uimit pe muncitori prin a ta bărbăţie; 
Bucură-te, scut nebiruit al celor ce se roagă ţie; 
Bucură-te, ceea ce ai pierdut rătăcirea cea idolească; 
Bucură-te, ceea ce lumina dreptei credinţe faci să izvorască; 
Bucură-te, păzitoarea noastră de orice rătăcire; 
Bucură-te, sprijin şi liman de mântuire; 
Bucură-te, Tatiana, floarea cea aleasă; 
Bucură-te, făclie mult luminoasă; 
Bucură-te, Sfântă Muceniţă Tatiana, diaconiţă a lui Hristos!

Condacul al 5-lea
Muncită fiind, Sfântă Muceniţă Tatiana, cu felurite munci, te rogi lui Hristos pentru muncitorii tăi, ca să le dea lor lumina cunoştinţei celei adevărate, şi străluciţi fiind ei cu darul Duhului Sfânt, prin rugăciunile tale, împreună aţi strigat lui Dumnezeu: Aliluia !

Icosul al 5-lea
Întocmai ca şi Sfântul şi întâiul Mucenic Ştefan te-ai rugat, fecioară, pentru cei ce te munceau, iar aceştia câştigaţi au fost prin rugăciunile tale la adevărata cunoştinţă de Dumnezeu şi împreună cu tine au primit mucenicia, pentru care noi laude îţi aducem, grăind: 
Bucură-te, că prin răbdarea ta ai câştigat alte opt suflete pentru Hristos; 
Bucură-te, că de la idoleasca rătăcire i-ai întors; 
Bucură-te, că ei chiar în sângele lor s-au botezat; 
Bucură-te, că împreună cu tine munci grele au răbdat; 
Bucură-te, că şi azi pe mulţi îi întorci la credinţă; 
Bucură-te, că împotriva celui rău ne dai biruinţă; 
Bucură-te, solitoare bună către Dumnezeu; 
Bucură-te, nădejde de mântuire a sufletului meu; 
Bucură-te, că cei binecredincioşi sprijinul tău caută; 
Bucură-te, a fecioarelor podoabă de laudă; 
Bucură-te, floare neveştejită cu bun miros; 
Bucură-te, odor strălucit mult luminos; 
Bucură-te, Sfântă Muceniţă Tatiana, diaconiţă a lui Hristos!

Condacul al 6-lea
Tăindu-li-se capul celor opt împreună pătimitori cu tine, pe care-i câştigaseşi la adevărata credinţă, s-au învrednicit astfel a intra degrabă în ceata mucenicilor, unde neîncetat cânta lui Dumnezeu: Aliluia !

Icosul al 6-lea
După aceasta, fiind adusă din nou în faţa judecătorului, ai stat înaintea lui cu trupul întreg şi sănătos şi chip luminos, de care lucru minunat acela mirându-se, cumplit a poruncit să-ţi biciuiască tot trupul cu bice, iar tu, muceniţă a lui Hristos, ai răbdat cu bucurie şi această muncire, pentru care noi te lăudăm zicând: 
Bucură-te, că în chip minunat rănile ţi se vindecau; 
Bucură-te, că muncitorii tăi de-aşa minuni se mirau; 
Bucură-te, că ai stat înaintea judecătorului cu trup sănătos; 
Bucură-te, că îţi era smerit chipul şi luminos; 
Bucură-te, că acela de mânie, pentru această minune, s-a umplut; 
Bucură-te, că la munci grele iarăşi să te supună au început; 
Bucură-te, că şi pe acelea cu bucurie le-ai răbdat; 
Bucură-te, că tot trupul de răni ţi-a fost brăzdat; 
Bucură-te, că întăreşti pe tot omul ce în nevoi se frânge; 
Bucură-te, că păcatului te-ai împotrivit până la sânge; 
Bucură-te, că în ispite şi dureri te avem ajutătoare; 
Bucură-te, a muceniţelor prealuminoasă floare; 
Bucură-te, Sfântă Muceniţă Tatiana, diaconiţă a lui Hristos!

Condacul al 7-lea
Cu felurite chinuri au căutat cumpliţii muncitori a te face, Sfântă Tatiana, să te lepezi de credinţa creştină, dar tu nu încetai a-I sluji lui Hristos, Mirele tău Cel Preaales şi, ridicând ochii spre cer, întărită prin puterea Lui, Îi cântai neîncetat: Aliluia !

Icosul al 7-lea
Cu harul lui Dumnezeu fiind întărită, răbdat-ai cu bucurie toate caznele, de aceea la felurite munci ai fost supusă, dar nu au dovedit tăria ta, Sfântă Muceniţă a lui Hristos, ci mai mult slăbeau muncitorii de mulţimea loviturilor, că şi cu toiege ai fost bătută, fiind întinsă pe pământ în chipul crucii; iar noi, văzând tăria ta, unele ca acestea îţi cântăm: 
Bucură-te, ceea ce ai răbdat nespuse munci pentru Hristos; 
Bucură-te, că în chipul crucii ai fost întinsă la pământ jos; 
Bucură-te, că fiind bătută cu toiege, ai răbdat cu tărie; 
Bucură-te, că pentru a ta răbdare, până azi laude îţi aducem ţie; 
Bucură-te, că muncitorii tăi oboseau de greul loviturilor; 
Bucură-te, că tu sufereai cu blândeţe mulţimea chinurilor; 
Bucură-te, că prin a ta răbdare şi pe noi ne întăreşti în ispite; 
Bucură-te, liman lin al sufletelor chinuite; 
Bucură-te, că pentru Iisus Cel răstignit ai pătimit; 
Bucură-te, că al tău trup în chipul crucii ţi s-a răstignit; 
Bucură-te, că Hristos ţi-a dat slăvită cunună; 
Bucură-te, a noastră propovăduitoare preabună; 
Bucură-te, Sfântă Muceniţă Tatiana, diaconiţă a lui Hristos!

Condacul al 8-lea
În aşa cumplite munci fiind, înşişi îngerii înconjurau trupul tău istovit de mulţimea bătăilor, lovind împreună pe cei ce te munceau, încât au murit nouă dintr-înşii, iar tu ai rămas nevătămată, de care vedere minunându-se toţi cei din jur, slăveau pe Dumnezeu cântându-I: Aliluia !

Icosul al 8-lea
Iară tu, dacă ai văzut sălbăticia muncitorilor tăi, batjocoreai răutatea lor şi nimicnicia zeilor, întărindu-te şi mai mult în credinţă şi, plecându-se ziua, de către seară ai fost aruncată în temniţă, unde toată noaptea lumina cerească te-a strălucit şi îngerii împreună cântau, de care minune uimiţi fiind, laude ca acestea aducem ţie: 
Bucură-te, că ai batjocorit neputinţa idolească; 
Bucură-te, că ai înfrânt izvodirea lor cea drăcească; 
Bucură-te, că prin a ta pătimire s-a slăvit numele lui Hristos; 
Bucură-te, că L-ai arătat tuturor ca un soare luminos; 
Bucură-te, că şi în temniţă ai fost aruncată; 
Bucură-te, că acolo de îngeri ai fost înconjurată; 
Bucură-te, că lumina cerească te-a strălucit; 
Bucură-te, că a-L vedea aievea pe Hristos te-ai învrednicit; 
Bucură-te, că acum necontenit împreună cu îngerii petreci; 
Bucură-te, că de slava Mirelui tău cel ceresc te bucuri în veci; 
Bucură-te, că celor ce te cheamă în ajutor le dai bucurie; 
Bucură-te, povăţuitoarea celor ce cu credinţă se roagă ţie; 
Bucură-te, Sfântă Muceniţă Tatiana, diaconiţă a lui Hristos!

Condacul al 9-lea
Adusă fiind a doua zi din nou înaintea judecătorului şi stând în faţa lui iar, cu chipul prealuminos şi sănătos, ai minunat pe toţi cei ce te vedeau, iar tu slăveai pe Dumnezeu cântând: Aliluia !

Icosul al 9-lea
Văzând judecătorul că nu te poate birui cu nici un fel de munciri, a încercat să te înduplece cu viclene uneltiri şi ademeniri ca să te plece să aduci împreună cu ei jertfă idolilor. Iar tu cu înţelepciune te-ai arătat ca şi cum ai primi să jertfeşti lor şi fiind dusă în capiştea idolească, ridicând ochii către cer şi rugându-te fierbinte, s-a făcut tunet înfricoşător şi fulgere căzând din cer au pustiit capiştea, prefăcând în cenuşă toţi idolii şi pe slujitorii lor şi mulţime de norod, pentru care biruinţă, cu bucurie te lăudăm, zicând: 
Bucură-te, că nu te-ai lăsat înduplecată prin nici o muncire; 
Bucură-te, că nu te-au putut pleca nici prin vicleana uneltire; 
Bucură-te, că ai rămas neclintită în mărturisirea lui Hristos; 
Bucură-te, că pentru aceasta te-ai învrednicit de un har mult preţios; 
Bucură-te, că prin tine s-a zdrobit capiştea idolească; 
Bucură-te, că tunete şi fulgere din cer au căzut s-o zdrobească; 
Bucură-te, că ale tale rugăciuni toate s-au împlinit; 
Bucură-te, că ţi-a ascultat ruga Iisus Hristos, Mirele tău Cel iubit; 
Bucură-te, ceea ce plină de înţelepciune te-ai arătat; 
Bucură-te, că pe toţi prin minunea aceasta i-ai înfricoşat; 
Bucură-te, că zdrobeşti pe hulitorii de Dumnezeu; 
Bucură-te, că eşti ajutătoare celor ce cheamă numele tău; 
Bucură-te, Sfântă Muceniţă Tatiana, diaconiţă a lui Hristos!

Condacul al 10-lea
Adusă fiind din nou, Sfântă Muceniţă Tatiana, în divan, ţi-a fost spânzurat trupul şi strujit tot cu unghii de fier, dar duhul nu au putut să ţi-l plece spre idolească slujire, ci mai mult te întăreai în dumnezeiasca credinţă, strigând: Aliluia !

Icosul al 10-lea
Fiind din nou aruncată în temniţă, iarăşi îngerii lui Dumnezeu cu luminare au venit să-ţi slujească şi ţi-au tămăduit toate rănile trupului, şi ţi-au întărit duhul, pentru care noi, bucurându-ne, strigăm: 
Bucură-te, ceea ce lui Hristos I-ai slujit cu credinţă; 
Bucură-te, că în chinuri şi în munci El ţi-a dat biruinţă; 
Bucură-te, că te-ai învrednicit ca îngerii să-ţi slujească; 
Bucură-te, că prin ei ai înfrânt închinarea idolească; 
Bucură-te, că de îngeri ţi s-au tămăduit rănile trupului; 
Bucură-te, că prin dânşii ţi-ai întărit virtuţile sufletului; 
Bucură-te, că salţi cu îngerii împreună; 
Bucură-te, ceea ce eşti către Dumnezeu solitoarea noastră cea bună; 
Bucură-te, că în primejdie chemăm al tău nume; 
Bucură-te, că şi azi împarţi tămăduiri şi faci minuni în lume; 
Bucură-te, că prin tine de mari daruri ne învrednicim; 
Bucură-te, că prin tine ne învăţăm cum se cade lui Hristos să-I slujim; 
Bucură-te, Sfântă Muceniţă Tatiana, diaconiţă a lui Hristos!

Condacul al 11-lea
Fiind scoasă din nou afară din temniţă, Sfântă Muceniţă Tatiana, ai fost aruncată în privelişte, spre mâncare unui leu înfricoşător, şi spre uimirea tuturor, acela s-a apropiat lingându-ţi mâinile, dar când l-au scos de acolo s-a repezit asupra unui cinstit boier, ucigându-l, de care lucru mulţi înfricoşându-se, slăveau pe Dumnezeu strigând: Aliluia !

Icosul al 11-lea
Iscodind noi chinuri, ţi-au strujit cumplit tot trupul, Sfântă Muceniţă a lui Hristos, dar tu pe toate le-ai răbdat cu bărbăţie, iar muncitorii tăi cădeau de ostenelile muncirii, mulţi fiind ucişi prin puterea îngerilor, care nevăzut te ocroteau şi întorceau loviturile asupra celor ce te loveau. Apoi în foc aruncată ai fost, dar nici focul nu te-a vătămat, de care minuni cutremuraţi fiind, slăvim pe Dumnezeu strigând: 
Bucură-te, că nu s-au aflat munci prin care să fii biruită; 
Bucură-te, Muceniţa lui Hristos cea iubită; 
Bucură-te, că şi îngerii slăveau a ta pătimire; 
Bucură-te, că celor zdrobiţi le dai tămăduire; 
Bucură-te, cununa muceniciei cea nestricăcioasă; 
Bucură-te, diaconiţa cea preaaleasă; 
Bucură-te, floarea Bisericii cea cu bun miros; 
Bucură-te, vrednica slujitoare a Domnului Hristos; 
Bucură-te, că în primejdii la tine toţi năzuim; 
Bucură-te, că de la racla moaştelor tale noi har dobândim; 
Bucură-te, că eşti întărirea credinţei creştine; 
Bucură-te, limanul celor ce aleargă la tine; 
Bucură-te, Sfântă Muceniţă Tatiana, diaconiţă a lui Hristos!

Condacul al 12-lea
Socotind nepricepuţii tăi muncitori că nu cu a lui Hristos putere, ci cu vrăjitorie zdrobeşti toată puterea lor, ţi-au tăiat părul, crezând că aşa te vor putea birui, dar tu râzând de nepriceperea lor slăveai pe Dumnezeu, Cel ce-ţi dădea putere, cântându-I: Aliluia !

Icosul al 12-lea
Bucurându-se de socotinţa lor cea dobitocească şi încredinţaţi că ţi-au luat toată puterea prin tăierea părului, te-au închis iar într-o capişte idolească, dar petrecând acolo două zile în dumnezeiască strălucire, când ai fost scoasă din capişte din nou s-au aflat zdrobiţi idolii, de care lucru mâniindu-se cumplit judecătorul, nemaiştiind ce munci să iscodească, ţi-a tăiat cinstitul cap, luând desăvârşit cununa mucenicească, împreună cu binecredinciosul tău tată, pentru care noi cu laude te cinstim: 
Bucură-te, că prin deşarta cugetare, au socotit puterea ta vrăjmăşească; 
Bucură-te, că ai batjocorit nesocotinţa lor cea drăcească; 
Bucură-te, că zadarnic ţi-au tăiat părul ca să-ţi ia puterea; 
Bucură-te, că tărie îţi era credinţa şi vederea; 
Bucură-te, că prin tunderea părului puterile nu-ţi slăbesc; 
Bucură-te, ne rugăm ţie şi noi; 
Bucură-te, că prin tăierea părului şi noi patimile ni le răstignim; 
Bucură-te, că în ispite şi în patimi cu tine pe vrăjmaş îl biruim; 
Bucură-te, ceea ce petreci cu cetele îngereşti; 
Bucură-te, că nouă, credincioşilor, mult folositoare ne eşti; 
Bucură-te, mângâierea şi întărirea mireselor lui Hristos; 
Bucură-te, al cetăţii Craiovei mărgăritar mult luminos; 
Bucură-te, Sfântă Muceniţă Tatiana, diaconiţă a lui Hristos!

Condacul al 13-lea
Preacinstită şi întru tot lăudată Sfântă Muceniţă Tatiana, care prin aleasă slujire te-ai învrednicit a fi diaconiţă a lui Hristos şi prin nenumăratele şi grelele munci pe care le-ai suferit ai întărit mărturisirea credinţei într-un singur Dumnezeu, zdrobind capiştea idolească prin puterea rugăciunilor tale, şi ai primit cununa muceniciei prin tăierea capului, auzi rugăciunea noastră şi ne izbăveşte de toată înconjurarea duşmanilor văzuţi şi nevăzuţi şi mai ales apără turma lui Hristos, care este Biserica, de toate eresurile şi rătăcirile şi ne ajută ca într-o unire să-I cântăm lui Dumnezeu: Aliluia !      (se zice de trei ori).

Apoi se citesc Icosul 1: „Înfrumuseţată fiind mai mult decât oricare prin înţelepciune ...” şi Condacul 1: „ Apărătoare a dreptei credinţe te-ai arătat ...

   Tinerii evreieşti au călcat în cuptor văpaia cu îndrăzneală şi focul în rouă l-au schimbat, cântând: Binecuvântat eşti, Doamne Dumnezeule, în veci.

   Ceea ce eşti nebiruită, cu bărbăţie ai îndurat preacumplita tăiere a sânilor; iar cu foc din cer ai ars, muceniţă, pe cei ce nu voiau să se închine lui Dumnezeu; pe Care toată făptura slăvindu-L, Îl laudă.

   Purtând în inimă Dumnezeiescul Foc al dragostei Tale, Hristoase, cea prealăudată, de focul cel asemenea cu dânsa rob nu s-a temut, asemănându-se la bărbăţie şi la virtute cu tinerii de odinioară.

   Sălbăticia fiarelor s-a supus ţie şi de gurile largi deschise ale leilor ai scăpat nevătămată, mărindu-te pe tine Dumnezeu, pe Care L-ai slăvit împlinind Patimile Lui în trupul tău, prealăudată.

   Ceea ce ai născut nouă Viaţa Cea în Ipostas, Care pe moarte cu moartea în chip vădit a pierdut-o, omoară patimile trupului nostru, ale celor ce te cinstim pe tine cu credinţă curată, ca pe Născătoarea de Dumnezeu cea Preamărită.